Faringita sau roșu în gât – totul despre simptome, cauze și tratament

Durerea în gât este adesea primul semn care ne dă de înțeles că ceva nu este în regulă. Când această senzație neplăcută se transformă în faringită, viața noastră de zi cu zi poate deveni destul de dificilă. Deși este una dintre cele mai comune afecțiuni, atât în rândul adulților, cât și al copiilor, faringita merită toată atenția noastră, pentru că netratată corespunzător poate duce la complicații. Dar, ce este această afecțiune și cum o putem gestiona eficient?

Ce este faringita și care sunt tipurile principale?

Faringita este inflamația mucoasei faringelui, zona din spatele gâtului, care se manifestă prin durere acută și dificultăți la înghițire. Deși poate fi similară cu laringita din cauza simptomelor similare, cele două afecțiuni sunt diferite: faringita afectează faringele, în timp ce laringita atacă laringele. Această distincție este esențială pentru stabilirea unui diagnostic și tratament corect.

Din punct de vedere medical, există două tipuri principale de faringită – acută și cronică.

Faringita acută este forma cea mai frecventă, caracterizată prin debut brusc al simptomelor și o durată de până la 10 zile. De obicei, afecțiunea este cauzată de infecții virale sau bacteriene, ceea ce o face să fie ușor de confundat cu gripa și răceala. În funcție de agentul patogen, faringita acută poate fi virală și bacteriană. Faringita virală reprezintă 50-80% din cazuri, fiind cauzată de virusuri precum rinovirusuri, adenovirusuri, virusul gripal. În schimb, faringita bacteriană este cel mai adesea cauzată de streptococul beta-hemolitic de grup A.

Faringita cronică se caracterizează prin persistența simptomelor pentru mai mult de 2-3 săptămâni și episoade recurente de roșu în gât. Responsabili de de instalarea faringitei cronice sunt factorii iritanți, precum fumatul, poluarea sau refluxul gastroesofagian. Această formă a bolii poate fi de mai multe tipuri, inclusiv faringita cronică hipertrofică și atrofică, în funcție de aspectul mucoasei faringiene.

Simptomele faringitei – cum se manifestă la adulți și copii

Deși unele manifestări sunt comune atât la adulți, cât și la copii, există anumite particularități de care trebuie să ținem cont. Astfel, simptome comune la adulți și copii includ:

• Durere în gât – principalul simptom, care poate varia de la o ușoară iritație până la durere severă;
• Roșu în gât – inflamația mucoasei faringiene provoacă înroșirea vizibilă a gâtului;
• Dificultăți la înghițire (odinofagie);
• Ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona gâtului;
• Febră, de obicei moderată;
• Tuse și răgușeală.

La copii, în special în cazul bebelușilor, faringita se poate manifesta și prin:

• Refuzul de a mânca sau bea din cauza durerii;
• Iritabilitate și plâns;
• Salivație excesivă (la bebeluși);
• Dureri abdominale.

În cazul infecțiilor virale, pot apărea și simptome asociate precum rinoree, strănut, conjunctivită, dureri musculare și oboseală. Infecțiile bacteriene pot provoca febră mai ridicată (peste 38°C), pete albe sau puroi pe amigdale și debut brusc al simptomelor, fără manifestări de răceală.

Dacă simptomele faringitei persistă mai mult de o săptămână, sunt severe sau sunt însoțite de dificultăți de respirație, consultul unui medic ORL devine crucial. La copii, în special, trebuie acordată o atenție sporită simptomelor pentru a preveni posibilele complicații.

Cauzele și factorii de risc ai faringitei

Faringita poate fi cauzată de mai mulți factori, însă cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale și bacteriene. Potrivit studiilor, între 50% și 80% din cazurile de faringită sunt provocate de infecții virale. Principalii viruși responsabili includ rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul gripal și paragripal, precum și virusul Epstein-Barr (care cauzează mononucleoza). Faringita virală se vindecă de obicei de la sine în 5-7 zile, fără tratament specific.

Însă, statisticile arată că aproximativ 5-15% din cazurile de faringită la adulți și 20-30% la copii sunt de origine bacteriană. Principalul agent patogen este streptococul beta-hemolitic de grup A, responsabil pentru faringita streptococică. Alte bacterii care pot cauza faringită includ streptococi din grupele C și G, Mycoplasma pneumoniae și Chlamydia pneumoniae.

Care sunt factorii de risc ai faringitei?

Anumite condiții pot crește riscul de a dezvolta faringită. Printre acestea se numără:

• Vârsta – copiii și adolescenții sunt mai predispuși;
• Fumatul activ sau pasiv;
• Alergiile și sinuzitele cronice;
• Sistemul imunitar slăbit;
• Expunerea la poluanți sau iritanți;
• Refluxul gastroesofagian;
• Frecventarea unor colectivități, precum școli, grădinițe.

Mai rar, faringita poate fi cauzată de alergii, iritanți chimici, traumatisme sau, în cazuri foarte rare, tumori. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru stabilirea tratamentului adecvat, în special pentru a diferenția între faringita virală și cea bacteriană.

Diagnosticarea faringitei – metode și investigații

Diagnosticarea precisă a faringitei este crucială pentru stabilirea unui tratament adecvat. Medicul specialist ORL utilizează mai multe metode și investigații pentru a determina cauza și tipul de faringită:

• Examenul clinic ORL – primul pas în diagnosticare este examenul clinic efectuat de medicul ORL. Acesta include inspecția vizuală a gâtului și faringelui, palparea ganglionilor limfatici din zona gâtului și evaluarea simptomelor și a istoricului medical al pacientului;

• Recoltarea exudatului faringian – o metodă importantă de diagnostic este recoltarea exudatului faringian. Această procedură implică prelevarea unei probe din faringe cu ajutorul unui tampon steril și trimiterea probei la laborator pentru analiză microbiologică;
• Teste rapide de diagnostic – pentru o diagnosticare rapidă a faringitei streptococice, se pot efectua teste rapide de detectare a antigenului streptococic (RADT), care oferă rezultate în aproximativ 10-15 minute;
• Analize de sânge – în unele cazuri, medicul poate recomanda efectuarea unor analize de sânge pentru a evalua markerii inflamatori, numărul de leucocite sau prezența anticorpilor specifici;
• Investigații imagistice În cazuri mai complexe sau atunci când se suspectează complicații, pot fi necesare investigații imagistice precum radiografia cervicală, tomografia computerizată (CT) a gâtului sau ecografia ganglionilor cervicali.

Diagnosticarea precisă a faringitei permite alegerea celui mai potrivit tratament și evitarea utilizării inutile a antibioticelor în cazurile de origine virală. Odată stabilit diagnosticul, următorul pas crucial este alegerea și implementarea tratamentului adecvat.

Tratamentul faringitei acute și cronice

Tratamentul faringitei depinde de cauza și severitatea simptomelor. În general, abordarea terapeutică diferă pentru formele acute și cronice ale bolii, fiecare necesitând o strategie specifică pentru a asigura o recuperare eficientă.

Faringita acută – tratament

În cazul faringitei acute, care este de obicei de origine virală, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor:

• Repaus și hidratare adecvată
• Analgezice și antiinflamatoare pentru reducerea durerii și inflamației
• Gargară cu apă sărată caldă
• Spray-uri sau pastile pentru gât cu efect anestezic local
• Umidificarea aerului din încăpere

Pentru faringita acută bacteriană, în special cea streptococică, se recomandă tratament antibiotic, de obicei cu penicilină sau amoxicilină, pentru o durată de 7-10 zile.

Tratamentul faringitei cronice

Fiindcă poate afecta calitatea vieții pe termen lung, gestionarea faringitei cronice la adulți necesită o abordare complexă și de durată. Schema de tratament recomandată de medicul ORL poate include:

• Identificarea și eliminarea factorilor iritanți;
• Tratarea afecțiunilor asociate;
• Gargară cu soluții saline sau antiseptice;
• Terapie vocală pentru persoanele care își suprasolicită vocea;
• Pastile pentru roșu în gât, cu efect analgezic și antiinflamator local;
• Spray-uri pentru gât cu efect anestezic și antiseptic;
• Analgezice și antiinflamatoare orale;
• Siropuri care calmează iritația și tusea asociate cu roșu în gât.

Deși majoritatea cazurilor de faringită se rezolvă fără complicații, există situații în care neglijarea sau tratamentul inadecvat pot duce la probleme serioase. În cazurile severe, faringita cronică se poate vindeca prin antibiotice pe termen lung sau proceduri chirurgicale pentru îndepărtarea țesutului inflamat cronic.

Remedii naturiste pentru faringită

Pe lângă tratamentul medical, există o serie de remedii naturiste și tratamente simptomatice care pot ajuta la ameliorarea simptomelor faringitei. Aceste metode pot fi folosite în completarea tratamentului prescris de medic, oferind adesea o ușurare rapidă a disconfortului:

• Gargară cu apă sărată caldă;
• Miere cu lămâie;
• Ceaiuri din plante precum mușețel, salvie sau lemn dulce;
• Consumul de alimente bogate în vitamina C;
• Suc de cătină.

Complicațiile faringitei și metodele de prevenție

În majoritatea cazurilor, faringita este o afecțiune care se vindecă de la sine. Cu toate acestea, netratarea corespunzătoare poate duce la apariția unor complicații serioase, atât locale, cât și sistemice. Printre complicațiile locale se numără abcesul periamigdalian, abcesul retrofaringian, otita medie, sinuzita și laringita. Aceste afecțiuni pot apărea ca urmare a inflamației și infecției faringelui. Pe de altă parte, în cazul faringitei streptococice netratate, pot apărea complicații sistemice grave, cum ar fi febra reumatică, glomerulonefrita poststreptococică și scarlatina.

Este important de subliniat că aceste complicații sunt rare atunci când faringita este diagnosticată și tratată corespunzător. Cu toate acestea, persistența simptomelor sau agravarea lor necesită consultarea imediată a unui medic pentru a preveni apariția complicațiilor.

Vestea bună este că faringita poate fi gestionată eficient prin înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și aplicarea tratamentului adecvat. Pentru a reduce riscul de a dezvolta faringită, se recomandă:

• Spălarea frecventă a mâinilor;
• Evitarea contactului cu persoane bolnave;
• Menținerea unui sistem imunitar puternic prin alimentație echilibrată și exercițiu fizic;
• Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumul de țigară;
• Hidratarea corespunzătoare și umidificarea aerului din încăperi.

Faringita este o afecțiune comună care, tratată corect și la timp, se vindecă în câteva zile până la o săptămână. Consultul medical și urmarea tratamentului prescris sunt esențiale, mai ales în cazul infecțiilor bacteriene care necesită antibiotice. Pentru cazurile virale, odihna, hidratarea și remediile naturale pot fi suficiente. Nu trebuie să uităm că și prevenția joacă un rol crucial – spălatul regulat pe mâini și menținerea unui sistem imunitar puternic pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta această afecțiune.