Cuprins:

Cu siguranță ai auzit până acum despre gastrită și despre faptul că mulți oameni suferă de această tulburare. Totuși, în multe situații, diagnosticul este stabilit fără a se face o consultație completă ori teste suplimentare. De aceea, este important să cunoști semnele care indică existența gastritei, dar și principalele măsuri pe care trebuie să le iei odată ce simți că te confrunți cu aceasta.

Gastrita – ce este?

Gastrita este o afecțiune ce se manifestă prin inflamația mucoasei stomacului. Această structură, ce căptușește structurile stomacului, protejează organul de enzimele naturale, acizii din alimente și produși de către corp, dar și de microorganismele care trec prin el în fiecare zi. Gastrita apare atunci când sistemul imunitar detectează o amenințare pentru această barieră. Sistemul imunitar declanșează inflamația în țesuturi pentru a contribui la combaterea infecțiilor și pentru a susține procesul de vindecare.

Tipuri de gastrită

Pentru a înțelege mai bine ce este gastrita, trebuie să iei în considerare că există 2 mari categorii: afecțiunea acută și cea cronică.

Gastrita acută este bruscă și temporară. Cauzele ce conduc la manifestarea acesteia sunt tot de tip acut.
Gastrita cronică este o afecțiune pe termen lung, deși este posibil să treacă în multe situații neobservată (sau deloc). Ea tinde să se dezvolte treptat, ca urmare a unei alte afecțiuni cronice.

Gastrita poate fi, de asemenea, erozivă sau neerozivă.

Gastrita erozivă apare atunci când mucoasa gastrică este atacată de cauză, determinând apariția de leziuni profunde (adesea ulcere, creând teritoriul propice pentru gastrita hiperemică și ulceroasă). În multe situații, cauza ce determină această patologie este reprezentată de o substanță chimică, cum ar fi acidul, bila, alcoolul sau drogurile.
Gastrita neerozivă nu lasă modificări erozive, dar poate provoca iritații, cum ar fi înroșirea mucoasei stomacului. O formă specifică de gastrită neerozivă, gastrita atrofică, poate face ca mucoasa stomacului să reacționeze prin subțiere sau consum (atrofie). Acest lucru poate provoca probleme digestive. Mai mult decât atât, această formă se poate manifesta la diferite niveluri, inclusiv sub formă de gastrită antrală (adică, afectează în special segmentul digestiv denumit antrum) sau de gastrită duodenală, când semnele se extind și către intestin.

Gastrita poate avea un nume mai specific, în funcție de cauză. Câteva exemple sunt:

Gastrita infecțioasă – determinată de un agent patogen (virus, bacterie, fung sau parazit);
Gastrita indusă de medicamente (care determină o reacție de diferite intensități, iar durata consumului și concentrația produsului medicamentos va stabili și în cât timp se vindecă);
Gastrita indusă de alcool (alcoolul nu se numără printre alimentele permise în gastrită, iar în absența afecțiunii, se recomandă doar cantități moderate. Alcoolul este un lichid care afectează structura și funcționalitatea multor organe interne, putând să inducă, pe lângă hepatită sau ciroză, chiar și gastrită);
Gastrita indusă de stres;
Gastrită autoimună (în cazul în care există un fond genetic ce predispune la această afecțiune);

Cât de frecventă este gastrita?

Gastrita este o afecțiune foarte comună. În ceea ce privește datele furnizate de peste ocean, în SUA, gastrita acută afectează aproximativ 8 din 1000 de oameni. De obicei, este asociată cu infecții date de agenți patogeni răspândiți peste tot, dar și de consumul de alcool și medicamente. Gastrita cronică afectează aproximativ 2 din 10000 de oameni din SUA. La nivel mondial însă, până la jumătate din populație are gastrită cronică asociată cu o infecție bacteriană cronică numită Helicobacter pylori.

Care sunt cele mai întâlnite simptome ale gastritei?

Este posibil ca gastrita să nu provoace simptome vizibile. Dacă se întâmplă, poate însemna că este o formă mai gravă sau că s-a instalat de ceva timp. Simptomele pot apărea atunci când mucoasa stomacului este atât de afectată încât nu se mai poate apăra împotriva propriilor acizi și enzime. Acizii pot da simptome de indigestie sau pot provoca dureri de gastrită asociate cu ulcere, care sângerează. Simptomele care îți pot sugera faptul că este necesar un regim alimentar în gastrită sunt:

1.2. Care sunt cele mai intalnite simptome ale gastritei_fata cu dureri gastrice — Poză de Andrea Piacquadio pe Pexels

Pierderea poftei de mâncare (inapetență) sau senzație de sațietate imediat după masă;
Dureri de stomac și balonare;
Greață și/sau vărsături;
Arsuri pe traiectul esofagului (în caz de gastrită hiperacidă).

În cazul în care este vorba despre o gastrită hemoragică, chiar ulcerativă, se pot constata următoarele semne:

Sânge de culoare închisă în scaun (melenă);
Sânge negru în vărsături (vărsături cu aspect de cafea măcinată).

Cum recunoști durerea de gastrită congestivă?

Durerea de gastrită este localizată în stomac, care este situat în abdomenul mijlociu superior (regiunea „epigastrică”). Durerea generală din cauza inflamației se va simți ca și cum ar fi undeva în această zonă (durere abdominală superioară), dar este posibil să nu poți identifica locul cu exactitate. Dacă ai un ulcer, este posibil să resimți durerea mai jos de locul în care se află leziunea, de fapt. Totodată, această senzație de disconfort poate fi eliminată mâncând, însă porțiile trebuie să fie mici pentru a se evita supraîncărcarea.

Care sunt cele mai frecvente cauze de gastrită?

Gastrita este un răspuns al sistemului imunitar la ceva care are deja loc în stomac. Celule inflamatorii ajung la nivelul mucoasei stomacului pentru a acționa împotriva infecțiilor și pentru repararea țesuturilor într-un timp cât mai scurt. Inflamația este cea responsabilă de simptomele gastritei, în cazul în care acestea sunt vizibile. În plus, inflamația este și ea, la rândul ei, indusă de mai multe cauze.

1.3. Care sunt cele mai frecvente cauze de gastrita_baiat cu dureri gastrice — Poză de cottonbro studio pe Pexels

Infecții

Infecțiile sunt cauze frecvente ale gastritei, în special gastrita acută. Infecțiile bacteriene și infecțiile virale asociate cu manifestările stomacale pot provoca o reacție pe termen scurt, care de obicei dispare fără a fi necesară vreo intervenție. Infecția cu H. pylori este o infecție bacteriană comună, care poate provoca gastrită cronică. Mai rar, infestațiile parazitare și infecțiile fungice pot provoca, de asemenea, gastrită acută sau cronică.

Substanțe și compuși chimici

În funcție de cât de mult și cât de des sunt folosite, anumite medicamente și alcoolul pot să determine gastrită. Acestea pot provoca eroziunea chimică a mucoasei stomacului (gastrită erozivă). Utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, aici intrând aspirina și ibuprofenul, este o cauză frecventă pentru gastrita acută. Unele substanțe interzise recreative, așa cum este cazul cocainei, o pot provoca, de asemenea.

Boala autoimună

Bolile autoimune provoacă inflamație cronică. În bolile autoimune, sistemul imunitar este programat să atace din greșeală celulele corpului cu inflamație. Gastrita cronică autoimună poate să apară spontan. Mai rar decât atât, este posibil să ai gastrită ca efect secundar al unei alte boli autoimune.

Aport redus de sânge

O intervenție chirurgicală majoră, o traumă sau o boală critică poate provoca gastrită acută. Stresul fiziologic sever determină corpul să retragă alimentarea cu sânge din sistemul digestiv pentru a-l redirecționa către organele fără de care organismul nu ar putea supraviețui. Acest lucru scade apărarea mucoasei stomacului, făcând-o mai vulnerabilă la substanțele chimice din interior.

Cauze suplimentare

Alte cauze ale gastritei includ:

Chimioterapia sau chiar diferitele forme de radioterapie;
Refluxul biliar.

Cum se manifestă gastrita și care sunt complicațiile acesteia?

De cele mai multe ori, gastrita este o afecțiune ce se manifestă pentru puțin timp și nu este gravă. Cu toate acestea, dacă gastrita persistă pentru mai multă vreme, în cele din urmă poate începe să afecteze mucoasa stomacului. Acest lucru poate duce la complicații.

Gastrita erozivă și complicațiile ulcerului

Gastrita erozivă poate duce la apariția ulcerului peptic. Ulcerele pot provoca sângerări gastro-intestinale, ducând la anemie. Ulcerele frecvente pot provoca, de asemenea, cicatrici. Țesutul cicatricial din stomac poate deveni o problemă dacă se îngustează sau blochează deschiderile din partea inferioară (pilor). Aceasta se numește gastropareză sau blocarea ieșirii gastrice.

Un ulcer care nu se vindecă poate, în cele din urmă, să poarte o gaură pe tot drumul prin peretele stomacului (perforație gastrointestinală). Acest lucru poate permite bacteriilor din stomac să scape în cavitatea abdominală (peritonită). Peritonita poate duce la complicații suplimentare, inclusiv septicemie.

Gastrita neerozivă, atrofie și metaplazie

Gastrita neerozivă induce complicații mult mai lent. Dar, după mulți ani, poate determina diminuarea (atrofia) mucoasei stomacului și pierderea unei părți din funcționalitatea acesteia. Este posibil să apară probleme legate de digerarea și absorbția anumitor substanțe nutritive, cum ar fi fierul, acidul folic și vitamina B12 (anemie pernicioasă).

Rareori, gastrita pe termen lung poate face ca celulele din mucoasa stomacului să se restructureze pentru a arata ca un alt tip de țesut. Aceasta se numește metaplazie intestinală gastrică. Cercetătorii și cadrele medicale ce activează în medicina internă susțin că această schimbare celulară este de tip precanceros, ceea ce înseamnă că poate crește riscul de a dezvolta cancer de stomac.

Ce regim de gastrită se recomandă și cum se poate preveni afecțiunea?

2. Ce regim de gastrita se recomanda dar si cum se poate preveni afectiunea_alimente permise in gastrita — Poză de Ella Olsson pe Pexels

Cadrele din unitățile de sănătate încep adesea prin a-ți verifica istoricul medical. S-ar putea să suspecteze gastrită pe baza răspunsurilor tale, dar diagnosticul va fi confirmat în urma unor teste de gastroenterologie pentru această afecțiune. Investigațiile pot începe cu un test imagistic, inclusiv o radiografie de abdomen, o ecografie sau chiar un CT care să afișeze toate structurile de la acest nivel. Testele de imagistică pot detecta ulcere sau eroziuni în mucoasa stomacului, deși nu întotdeauna gastrita în sine.

Dovada reală a gastritei este microscopică, așa că există posibilitatea de a se efectua o puncție biopsică pentru a se obține o probă de țesut în scop de diagnostic. Mai mult decât atât, medicul poate preleva o probă (biopsie) în timpul unui examen de endoscopie superioară. Acest examen merge în interiorul tractului gastro-intestinal superior cu o cameră mică la capătul unui cateter lung (endoscop). Totuși, cadrele medicale cu experiență în domeniu pot recunoaște cu ușurință semnele de gastrită, chiar înainte de a se vedea ceva concret pe aparat.

Este posibil să fie nevoie de teste suplimentare pentru a izola cauza gastritei sau pentru a identifica eventualele complicații. În acest sens, se pot recomanda:

Analize de sange.
Analiza scaunului (coprocultură).
Testul pentru depistarea infecției cu H. pylori.
Management și tratament.

Gastrita dispare de la sine?

Gastrita acută dispare după ce dispare cauza acută a acesteia. Dacă ai o infecție, în cele mai multe cazuri sistemul imunitar o va elimina în scurt timp, iar apoi inflamația va scădea. Dacă ai consumat alcool sau ai supradozat tratamentul medicamentos pentru scurt timp, mucoasa stomacului se va repara. Dacă fluxul de sânge către stomac a fost diminuat pentru puțin timp, dar și-a reluat funcția, mucoasa stomacului va începe vindecarea.

Gastrita cronică nu se vindecă de una singură, dar tratamentul o poate ajuta să dispară. Aceasta este asociată cu o altă afecțiune cu evoluție lentă de care este posibil să suferi și poate încă nu ai identificat-o. Este posibil ca gastrita cronică să fi provocat leziuni mai profunde țesuturilor, astfel încât acestea ar putea dura mai mult pentru a se vindeca.

Cum poți ameliora rapid gastrita?

Ai posibilitatea de a trata simptomele cu medicamente fără rețetă care au drept scop limitarea iritației și neutralizarea acidului de la nivelul tractului digestiv. Acestea pot aduce o ușurare temporară în timp ce stomacul tău se vindecă. Totuși, trebuie să te asiguri că orice ar fi condus la gastrită a fost eliminat și nu va reveni curând.

Cum se tratează gastrita?

Vindecarea gastritei cronice necesită îngrijire profesională. Tratamentul va depinde de cauză. În acest sens, se pot încerca:

Antibiotice și alte medicamente pentru tratarea H. pylori.
Medicamente alternative pentru afecțiunile pe care le-ai tratat cu AINS.
Medicamente special concepute pentru controlul bolilor autoimune.
În cazuri rare, intervenția chirurgicală pentru a repara sângerarea gastrointestinală, ischemia sau refluxul biliar.
Medicamente care blochează acidul pe bază de prescripție medicală pentru a susține vindecarea.

Alimentație pe cât posibil antiacidă, ba chiar cu un pH basic sau chiar alcalin. În această categorie trebuie neapărat inclusă și apa neacidulată. Totodată, se recomandă evitarea sucurilor carbogazificate. Nu în ultimul rând, printre alimentele recomandate se numără pește, legume verzi, miere, ouă și lista poate continua. Cu alte cuvinte, nu trebuie să te simți restricționat în privința alimentelor pe care le consumi dacă primești diagnostic de gastrită.

Este gastrita contagioasă?

Gastrita în sine nu este contagioasă, dar infecțiile care o cauzează pot fi. Un exemplu în acest sens este H. pylori, ce se răspândește pe cale fecal-orală. Poți contribui la prevenirea răspândirii infecțiilor prin practicarea unei bune igiene personale, respectând spălarea mâinilor după ce mergi la baie și înainte de a manipula alimentele.

În final, se poate spune că gastrita este o tulburare medicală de care multe persoane suferă, însă există multiple mijloace prin care poate fi prevenită, combătută și, mai ales, restrânsă ca răspândire. Respectând sfaturile medicilor și abordând o alimentație sănătoasă, orice persoană suferindă poate să treacă peste puseele de durere de gastrită și să ducă o viață liniștită.