Cuprins:
Rubeola este o boală a copilăriei care poate avea consecințe grave dacă nu este gestionată corect. Deși vaccinarea a redus semnificativ incidența acestei boli, cunoașterea simptomelor și a metodelor de prevenție rămâne esențială pentru părinți. Acest articol își propune să ofere informații esențiale despre ce este rubeola la copii și bebeluși, diferențele față de rujeolă, riscurile asociate, dar și importanța diagnosticării și tratamentului adecvat.
Rubeola la copii – ce este și cum se deosebește de rujeolă
Rubeola, cunoscută și sub denumirea de „pojar german” sau ”pojărel”, este o boală virală contagioasă cauzată de virusul rubeolic. Aceasta afectează în special copiii mici, dar poate apărea și la adolescenți sau adulți neimunizați. Deși rubeola este adesea confundată cu alte boli eruptive, cum ar fi rujeola, este esențial să se facă o distincție clară între ele pentru a asigura un tratament corespunzător și pentru a preveni complicațiile.
Rubeola și rujeola la bebelusi și copii sunt deseori confundate din cauza manifestărilor care par similare, însă există câteva diferențe majore între cele două boli:
- Cauza apariției: Rubeola este cauzată de virusul rubeolic, în timp ce rujeola este cauzată de virusul rujeolic (din familia Paramyxoviridae).
- Simptome: Rujeola debutează cu simptome mai severe, cum ar fi febră mare (peste 39°C), tuse severă, rinoree, conjunctivită și apariția petelor Koplik (mici pete albicioase în cavitatea bucală). Erupția cutanată la rujeolă este de obicei mai intensă, iar simptomele generale sunt mai grave și mai de lungă durată în comparație cu rubeola.
- Durata bolii: Rubeola tinde să aibă o evoluție mai scurtă și mai blândă, cu erupții care durează aproximativ 3 zile, în timp ce erupția la rujeolă poate dura mai mult și este însoțită de o stare generală de rău mult mai pronunțată.
- Complicații: Complicațiile sunt mai frecvente și mai grave în cazul rujeolei, incluzând pneumonie, encefalită și, în cazuri rare, deces. Rubeola, deși periculoasă pentru femeile însărcinate, este de obicei mai blândă în cazul copiilor altfel sănătoși.
Recunoașterea corectă a rubeolei și diferențierea acesteia de rujeolă sunt esențiale pentru a asigura tratamentul corect și pentru a lua măsurile adecvate de prevenție, cum ar fi izolarea copilului și informarea medicului, mai ales dacă există riscul de expunere a femeilor însărcinate. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a ambelor boli, contribuind la protejarea nu doar a copilului, ci și a comunității în ansamblu.
În perioada ianuarie-decembrie 2023, au fost raportate 382 de cazuri de rubeolă, dintre care 92% au fost înregistrate în cinci țări: Polonia, Turcia, Ucraina, Kirgizstan și Tadjikistan. Comparativ cu epidemia de rubeolă din 2012, numărul cazurilor a scăzut semnificativ. Conform datelor furnizate de INSP-CNSCBT, în România nu a fost raportat niciun caz de rubeolă în anul 2022, iar incidența națională a fost extrem de scăzută și în 2021, cu doar 0,005% locuitori afectați. În plus, în 2022, în cadrul sistemului de supraveghere a sindromului rubeolic congenital, au fost raportate două cazuri suspecte, clasificate ulterior ca probabile, în județele Iași și Suceava. Aceste date reflectă o reducere semnificativă a incidenței rubeolei în Europa și în România, evidențiind succesul campaniilor de vaccinare și supraveghere epidemiologică.
Rubeola – simptome la copii și bebeluși

Rubeola este o infecție virală ușoară, dar foarte contagioasă, care afectează în special copiii și bebelușii. Printre cele mai comune simptome ale rubeolei la copii se numără:
- Febră ușoară până la moderată,
- Erupții cutanate care încep pe față și se răspândesc pe restul corpului,
- Glande limfatice inflamate, în special în zona gâtului și a urechilor,
- Durere de cap, oboseală și dureri musculare,
- Ochi înroșiți și iritați (conjunctivită),
- Simptome asemănătoare răcelii (nas înfundat sau secreții nazale).
La copii, rubeola are un început ușor, cu febră ușoară, în jurul valorii de 38 grade Celsius, durere în gât, nas înfundat și secreții nazale. Primele simptome de rubeolă la bebeluși și copii apar la aproximativ 2-3 săptămâni după expunerea la virus. După câteva zile de la debutul acestor simptome, apare și erupția cutanată – acesta este și momentul în care majoritatea părinților încep se gândească la pojărel la bebe sau copil. Între bolile de piele la copii și rubeolă nu poate exista confuzie, semnele rubeolei fiind destul de caracteristice. Erupția cutanată se manifestă sub formă de pete mici, rotunde sau ovale, cu un diametru de 1-4 mm, iar petele sunt de culoare roz sau roșiatică. Erupția începe de obicei pe față, în special în zona obrajilor și a frunții, și se extinde rapid pe gât, trunchi, brațe și picioare. Bubițele sunt plate sau ușor ridicate și, de obicei, nu cauzează mâncărime severă (comparativ cu rujeola sau varicela). Erupția cutanată durează în general 2-3 zile, după care dispare treptat fără a lăsa cicatrici.
Pojărelul la bebeluși are simptome identice cu cel la copii sau adulți. La unii bebeluși, rubeola poate avea o formă foarte ușoară, iar simptomele pot trece neobservate sau puse pe seama unei răceli banale. Dacă te întrebi cât durează rubeola la bebeluși, ar trebui să știi că perioada variază de la un copil la altul. Însă, în general, boala durează în jur de 2 săptămâni de la debutul simptomelor până la revenirea completă la starea de sănătate.
Rubeola la bebeluși – riscuri pentru sugari și nou-născuți
Rubeola este o boală virală care prezintă riscuri semnificative pentru sugari și nou-născuți, în special pentru cei care nu au fost vaccinați sau ai căror mame nu au fost vaccinate în timpul sarcinii. Deși majoritatea copiilor dezvoltă simptome ușoare, complicațiile pot fi severe, în special la nou-născuți. Rubeola la sugari se poate manifesta prin febră ușoară, erupții cutanate care apar mai întâi pe față și gât, și apoi se extind către restul corpului, precum și ganglioni limfatici inflamați, în special în zona gâtului. Aceste simptome sunt, în general, mai ușoare comparativ cu alte boli eruptive, dar trebuie să fie monitorizate îndeaproape. Deși rare, complicațiile pot include encefalita (inflamația creierului) și purpura trombocitopenică, o condiție care afectează coagularea sângelui.
Monitorizarea atentă a oricăror simptome și consultarea medicului specialist în pediatrie la primele semne de boală sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a rubeolei la nou-născuți. Este recomandată și evitarea expunerii sugarilor la persoane suspecte de a avea rubeolă, mai ales în primele luni de viață, când sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare.
Rubeola la copiii vaccinați – mai poate apărea pojărelul la copii?
Vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este un vaccin combinat care protejează împotriva a trei boli virale extrem de contagioase: rujeola, oreionul și rubeola. Cu toate acestea, există cazuri rare de rujeolă și rubeolă la copii vaccinați. La un procent foarte mic de copii, organismul poate să nu dezvolte un răspuns imun complet după vaccinare, ceea ce înseamnă că nu sunt complet protejați împotriva virusului. Deși imunitatea oferită de vaccin este de lungă durată, ea poate scădea foarte lent în decursul decadelor, făcând persoana vulnerabilă la infecții, deși acest lucru este mai frecvent la adulți decât la copii. Foarte rar, un copil vaccinat ar putea fi expus la o tulpină de virus rubeolic care este diferită de cea împotriva căreia a fost vaccinat, deși vaccinul acoperă în general toate tulpinile comune.
În astfel de cazuri, pojărelul la copii are simptome mult mai ușoare. Erupția cutanată poate fi mai puțin pronunțată și poate dura mai puțin timp, febra este mai mică sau chiar absentă, iar durerile de cap și senzația de oboseală mai puțin severe. Așadar, și copiii vaccinați mai fac rubeolă, însă nu resimt un disconfort atât de mare ca în cazul copiilor nevaccinați.
Diagnosticarea în funcție de semnele rubeolei la copii

Între diagnosticul pentru pojărel și simptomele la copii există o legătură mare. De regulă, medicul specialist în medicină internă începe diagnosticarea prin examinarea simptomelor prezentate de pacient, de la erupția cutanată, la inflamația ganglionilor limfatici. Dacă simptomele sugerează rubeola, medicul poate solicita teste de sânge pentru a confirma diagnosticul sau pentru a verifica imunitatea copilului. Vorbim de anticorpii IgM (prezența acestora indică o infecție acută cu rubeolă) și de anticorpii IgG (prezența acestora indică fie o infecție anterioară, fie imunitatea dobândită prin vaccinare).
Diagnosticarea corectă a rubeolei, indiferent dacă vorbim de rubeola la bebe de 4-5 luni sau rubeola la un copil de 1 an, este crucială nu doar pentru a asigura tratamentul adecvat și izolarea pacientului, ci și pentru a preveni răspândirea bolii.
Rubeola la băieți – posibile complicații care pot să apară
Deși rubeola este, în general, o boală ușoară și auto-limitată, uneori pot apărea complicații, în special la băieți și, în cazuri rare, pot avea consecințe semnificative. Una dintre aceste complicații este orhita sau inflamația testiculelor. Deși aceasta este o complicație rară a rubeolei, poate apărea mai ales la băieții adolescenți și la adulții tineri care se îmbolnăvesc de rubeola. Nu vom întâlni această complicație în cazul rubeolei la bebeluși de 3-6 luni sau la copii cu vârsta mai mică de 9-10 ani. Orhita are simptome destul de supărătoare:
- Testiculele pot deveni sensibile și dureroase, iar durerea poate fi atât de severă încât afectează capacitatea de a desfășura activități obișnuite;
- Testiculele sunt vizibil inflamate;
- Poate să apară febra și o stare generală de rău.
De obicei, orhita se rezolvă de la sine în câteva săptămâni cu tratament simptomatic, dar în cazuri severe poate duce la afectarea funcției testiculare. Deși majoritatea bărbaților afectați de orhita cauzată de rubeolă își mențin fertilitatea, în cazuri extrem de rare, inflamația severă poate afecta producția de spermatozoizi și poate reduce fertilitatea.
O altă complicație care poate să apară în cazul rubeolei la bebeluși de 8-9 luni, dar și la copiii mai mari și adulți este encefalita, o inflamație a creierului. Este o complicație extrem de rară a rubeolei, dar poate avea efecte serioase asupra sănătății neurologice. Copiii pot prezenta confuzie mentală, dificultăți de concentrare și schimbări de comportament, dureri de cap severe, sensibilitate la lumină, febră și convulsii, slăbiciune musculară și probleme de coordonare.
Măsuri de izolare și prevenirea răspândirii pojărelului la bebeluși și copii
Izolarea unui copil diagnosticat cu rubeolă este esențială pentru prevenirea răspândirii virusului, în special către persoane care sunt vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate. Rubeola este extrem de contagioasă și se răspândește ușor prin picături respiratorii atunci când persoana infectată tușește sau strănută. Izolarea copilului ajută la prevenirea transmiterii virusului altor persoane. Este recomandat ca cel mic să nu frecventeze colectivități, cum ar fi grădinițe, școli sau locuri de joacă, timp de cel puțin 7 zile de la debutul erupției cutanate. Acest lucru ajută la prevenirea răspândirii virusului în comunitate și la reducerea riscului de focare locale. Asigură-te că cel mic și membrii familiei își spală mâinile frecvent cu apă și săpun pentru a reduce riscul de răspândire a virusului. În același timp, este recomandat să dezinfectezi regulat suprafețele și obiectele pe care copilul le atinge frecvent, cum ar fi jucăriile, pentru a preveni contaminarea.
În această perioadă, se vor monitoriza simptomele rubeolei la copii mici și orice schimbare apare în starea sa de sănătate. În caz de simptome severe sau alte complicații, se va contacta imediat medicul pediatru. În general, copilul poate reveni la școală sau la grădiniță după ce a fost izolat timp de cel puțin 7 zile de la debutul erupției și se simte bine.
Metode de tratament pentru rubeola la bebe și copii

Rubeola, fiind o infecție virală, nu dispune de un tratament specific care să vizeze direct virusul. În general, infecția se rezolvă de la sine în câteva săptămâni, iar tratamentul se axează pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea sistemului imunitar al organismului. Iată ce trebuie să faci, indiferent dacă te confrunți cu rubeola la un bebe de 9 luni, la un școlar sau adolescent:
- Administrarea de antipiretice pentru febră (la indicațiile medicului): Antipireticele sunt medicamente utilizate pentru a reduce febra, care poate fi inconfortabilă și poate contribui la starea generală de rău. De asemenea, ele pot ajuta la ameliorarea durerilor asociate cu febra.
- Hidratare corespunzătoare: Menținerea unei bune hidratații este crucială pentru susținerea procesului de recuperare și pentru prevenirea deshidratării, care poate apărea din cauza febrei sau a pierderii de lichide. Încurajează copilul să bea apă, supe clare și ceaiuri din plante pentru a rămâne hidratat.
- Lasă-l să se odihnească: Odihna este esențială pentru recuperare, deoarece ajută sistemul imunitar să lupte eficient împotriva virusului. Asigură-te că cel mic doarme suficient și evită activitățile fizice intense care ar putea agrava simptomele. Încurajează și odihna în timpul zilei, dacă este necesar.
- Îngrijirea erupției cutanate: Spală zonele cu erupția cutanată cu apă caldă și săpun blând pentru a evita iritația suplimentară. Nu folosi produse de îngrijire a pielii care conțin alcool sau parfumuri. Utilizează creme hidratante blânde pentru a menține pielea hidratată și a reduce disconfortul.
- Alimentație sănătoasă: Deși nu există un regim pentru rubeola la copii, se recomandă să îi oferi alimente ușor de digerat, cum ar fi banane, orez sau pâine prăjită pentru a evita iritarea sistemului digestiv. Evită alimentele picante, acide sau grele care ar putea agrava simptomele.
După cum poți vedea, tratamentul rubeolei se concentrează pe gestionarea simptomelor și oferirea unui sprijin general pentru recuperare. Îngrijirea atentă și măsurile de sprijin sunt esențiale pentru a ajuta copilul să se simtă mai bine și pentru a accelera procesul de vindecare.
Prevenția pojarului mic la copii – vaccinarea, ce mai eficientă metodă

Cea mai bună metodă de prevenție a rubeolei la bebeluși de peste 10 luni este vaccinul ROR. Vaccinul ROR combină trei vaccinuri într-un singur vaccin: rujeola (measles), oreionul (mumps) și rubeola (rubella). Acesta conține virusuri atenuate, adică forme slăbite ale virusurilor care nu pot provoca boala dar stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi protectori. Vaccinul ROR este extrem de eficient în prevenirea rubeolei. După completarea schema de vaccinare, protecția oferită este de aproximativ 97% împotriva rubeolei. Acest lucru înseamnă că doar un număr foarte mic de persoane vaccinate pot contracta rubeola, iar aceștia vor avea, de obicei, o formă mult mai ușoară a bolii. Vaccinul oferă protecție pe termen lung. Studiile au arătat că imunitatea persista timp de mai multe decenii după completarea vaccinării, ceea ce reduce semnificativ riscul de infecție pe termen lung.
Vaccinul ROR este administrat de obicei în două doze, prima doză fiind oferită în jurul vârstei de 12-15 luni, iar a doua doză între 4 și 6 ani. Acest regim de vaccinare asigură dezvoltarea unei imunități complete și de lungă durată. În cazul unei epidemii, se poate face prima doză în jurul vârstei de 9-10 luni. Campaniile de vaccinare au dus la o scădere semnificativă a incidenței rubeolei. În multe țări, rubeola a devenit extrem de rară datorită vaccinării pe scară largă. Acest lucru a contribuit la scăderea semnificativă a cazurilor și a complicațiilor asociate. Vaccinarea unui procent mare al populației contribuie la imunitatea de grup, ceea ce înseamnă că și cei care nu pot fi vaccinați (cum ar fi bebelușii prea mici sau persoanele cu anumite afecțiuni medicale) sunt protejați, deoarece circulația virusului este limitată.
Vaccinul ROR este considerat sigur și bine tolerat. Efectele secundare sunt de obicei minore și pot include febră ușoară sau erupție cutanată temporară, care sunt simptome normale și trecătoare.
În concluzie, rubeola poate fi o boală ușoară pentru majoritatea copiilor, dar riscurile pot crește, mai ales în cazul sugarilor, nou-născuților sau al celor nevaccinați. Înțelegerea simptomelor și luarea măsurilor preventive, cum ar fi vaccinarea, sunt esențiale pentru a proteja sănătatea copiilor și pentru a preveni răspândirea virusului. Cu o educație adecvată și acces la informații corecte, părinții pot asigura un mediu sigur și sănătos pentru copiii lor.
Surse de referință: